Logica în interpretare


Procedee logice folosite în interpretarea textului biblic.

word.jpg

 

1. Identificarea sau echivaleneța (subiectul logic al acțiunii are două denumiri)

●  Din Apocalipsa 19:20 și 13:12-15 rezultă că 'prorocul mincinos' este 'fiara care se ridică din pământ'

●  Din Matei 12:28 și Luca 11:20 rezultă că duhul lui Dumnezeu este "degetul" lui Dumnezeu

●  Din Psalmii 16:10 și Faptele 2:27 rezultă că Șeolul din VT este Hadesul din NT

●  Din Tit 1:5 și 1:7 rezultă că bătrânii sunt supraveghetori; la fel din Faptele 20:17 și 20:28

●  Din Evrei 12:22 și 12:28 rezultă că Ierusalimul de care s-au apropiat creștinii este Regatul lui Dumnezeu

●  Din Apocalipsa 20:1, 2 și Luca 8:31 rezultă că îngerul care are cheia Adâncului este Cristos

 

2. Analogia (compararea însușirilor comune)

●  Degetul descrie duhul lui Dumnezeu ca o manifestare la distanță a persoanei divine, deci nu o persoană el însuși, ca o forță inteligentă, mângâietoare, nu una brută (Luca 11:20)

●  Isaac îl reprezintă pe Cristos pentru că era o sămânță promisă, un fiu unic și sacrificat pe altar

●  Comparând profețiile mesianice și împlinirea lor în Evanghelii rezultă că Isus este Mesia

●  Evangheliile se completează în redarea detaliată și cronologică a vieții lui Isus

●  Punând în paralel evenimentele de la "prima" venire cu cele descrise în Apocalipsa 11 rezultă că Mesia va fi respins la "a doua" venire

 

3. Simbolismul (comparația cu un simbol)

  Observație: Însușirile corespondente se stabilesc prin analogie

 Metafora

Explicită (când este evidentă)

●  Dumnezeu este stânca lui Israel, fortăreața, păstorul, soarele, scutul (2 Sam. 23:3; Ps. 18:2; 23:1; 84:11)

●  Isus este pâinea vieții, lumina lumii, ușa oilor, adevărata viță (Ioan 6:48; 8:12; 10:7; 15:1)

●  Limba dulce este un pom de viață (Prov. 15:4)

Implicită (când se deduce printr-un raționament)

●  "Pământul și cerul" din Apocalipsa 20:11 care "au fugit dinaintea lui și nu s-a mai găsit loc pentru ele", nu pot fi literale pentru că marea există încă în v. 13!

●  "Dreapta" din Psalmii 110:1 nu poate fi literală pentru că este "stânga" în versetul 5!

Comparația

●  Ca un măr între copacii pădurii, așa este preaiubitul meu între tineri (Cânt. 2:3)

●  Femeia frumoasă și fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc (Prov. 11:22)

●  Dar cei răi sunt ca marea înfuriată (Is. 58:20)

Hiperbola

●  Este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în împărăția lui Dumnezeu (Mat. 19:24)

●  Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece nicidecum (Mat. 24:34)

●  Din o mie am găsit un om, dar o femeie n-am găsit în toate acestea (Ecl. 7:28)

Ilustrația

●  Cele aproximativ 30 de pilde sau parabole date de Isus

●  Ilustrația dată de prorocul Natan lui David (2 Sam. 12:1-14)

●  Măslinul altoit, arhitectul înțelept (Rom. 11:16-24; 1 Cor. 3:10-15)

Alegoria

●  Viața familiei lui Avraam a fost o dramă profetică (Gal. 4:22-25)

●  Cortul și templul au fost umbre ale unor realități viitoare (Evr. 10:1)

●  Potopul este o prefigurare profetică a venirii Fiului Omului și a botezului (Mat. 24:37-39; 1 Pet. 3:20, 21)

●  Sodoma și Gomora sunt aver­tismente pentru o viitoare distrugere selectivă (Iuda 7)

●  Mesajul lui Ezechiel a conținut o simulare a asediului (Ezec. 4)

●  Experiențele israeliților după exod au fost un exemplu profetic pentru creștini (1 Cor. 10:6)

Profeția (numai cea "prin semne"- Apoc. 1:1)

●  Viziunile din Daniel și cartea Apo­calipsa

●  Visul lui Iosif, visul lui faraon

 

4. Inducția (stabilirea unei reguli generale sau a unui context)

   Exemple pentru regulă:

●  Din Luca 3:20, 21; 12:35-48; 17:23-37 rezultă că Luca nu a scris neapărat cronologic (deci și în 22:20, 21 putea să se întâmple acest lucru în legătură cu prezența lui Iuda la cină)

●  Vârsta de 50-60 ani pentru căsă­torie pe timpul lui Noe stabilită din media vârstelor indicate în Geneza 5 (deci Noe a putut construi timp de câteva decenii, fiii lui fiind căsătoriți la acel timp)

●  Regula "simbolul A reprezintă realiServicii in parteneriat (apel)tatea B" din Apocalipsa 1:20; 4:5; 17:12; 17:15; 19:8 (deci iazul de foc din 20:14 este un simbol)

●  Toți oamenii menționați în Evrei 11 au murit fără să primească lucrurile promise (deci și Enoh din v. 5 a murit în acest fel)

●  Supunerea sclavilor, soțiilor, tineriServicii in parteneriat (apel)lor în 1 Petru 2:18; 3:1; 5:5 este relativă (deci și supunerea creștinilor față de autorități în 2:13)

●  Sensul unor cuvinte cu relevanță din modul de folosire în Biblie și în documentele vremii (ex. dragostea agape)

   Exemple pentru context:

●  Pasajul din Matei 24:4 - 25:46 este un răspuns la întrebarea discipolilor despre un semn al venirii (deci și oricare verset individual din context, ex. 24:14)

●  Predica de pe Munte din Matei 5-7 a fost adresată discipolilor ca evrei aflați sub lege (deci și cuvintele din 6:16)

 

5. Deducția (din regulă sau context)

Deducții din regulă. Vezi parantezele cu deducții de la punctul 4 ('Exemple pentru regulă')

Deducția din context. Presupune o raportare la context, care poate fi de tip:

Explicație

●  Matei dă de înțeles că "unii" din v. 28 sunt discipolii care ezitau să-l urmeze pe Isus la Ierusalim (cu riscul de a-și pierde temporar viața - 'de a gusta moartea') - Matei 16:24, 25

●  În Luca 13:32 "astăzi și mâine" pot fi zilele rămase până la ieșirea lui Isus din jurisdicția lui Irod (v. 22, 33)

●  Prorocii din Efeseni 2:20 nu sunt proroci precreștini (3:4, 5; 4:11)

●  Lucrurile 'nemaivăzute' și 'nemaiau­zite' din 1 Corinteni 2:9 sunt binecuvân­tări spirituale de care creștinii se bucurau atunci, nu răsplata viitoare în Regatul lui Dumnezeu (v. 8, 10)

●  "Sărutați pe Fiul ca să nu se mânie (Cine?)". Cel care se mânie dacă regele instalat de el nu este recunoscut, este Tatăl (Psalmii 2:12 și v. 5)

●  Motivul aducerii focului străin pe altar ar fi putut fi beția (Lev. 10:1 și 9, 10)

   Asociere

●  Din asocierea Hadesului cu marea rezultă că Hadesul este un mormânt comun (Apoc. 20:13)

●  Duhul este tot atât de literal cât și apa cu care este asociat (Ioan 3:17)

●  Asocierea duhului cu puterea denotă o apropiere de înțeles între cei doi termeni (Luc. 1:17; Fap. 10:38)

●  Verbele a boteza, a turna, a unge asociate cu duhul sfânt arată că acesta este ceva impersonal

   Antiteză

●  Pasajul din Evrei 2:2-4 pune în antiteză pe Cristos cu grupul de îngeri prezent la darea Legii pe muntele Sinai. Deci Cristos nu a fost printre aceștia (Gal. 3:17)

●  Numărul 144000 este în contrast cu numărul nenumărabil al 'marii mulțimi'. Deci 144000 este simbolul unui număr prestabilit, de a cărui completare depinde continuarea scenariului apocaliptic (Apoc. 7)

●  După 1000 de ani Satan este dezlegat pentru puțin timp. Deci cei 1000 de ani menționați în context sunt un interval lung și definit, posibil chiar 1000 de ani literali (Apoc. 20:3)

●  Apocalipsa 20:15 opune cartea vieții iazului de foc. Deci iazul de foc reprezintă opusul vieții - adică moartea

●  La fel sunt în antiteză viața și gheena (Mar. 9:43), viața veșnică și pedeapsa veșnică (Mat. 25:46), viața și judecata (Ioan 5:29)

●  Ceilalți morți 'n-au venit la viață' (lit. n-au trăit), asemănător primilor, care au primit nemurirea, deși posibil au înviat sau au trăit fizic (Apoc. 20:4-6)

●  În contrast cu regii și stăpânitorii muritori, Dumnezeu este "singurul stăpânitor", pentru că este "singurul care are nemurirea" (1 Tim. 6:15,16; comp. 1:17)

Paralelism

●  Botezul cu duh sfânt și botezul cu foc sunt în paralel cu grânarul pentru grâu și focul pentru pleavă (Mat. 3:11,12). Deci botezul cu foc este distrugător

●  Evrei 12:9 compară părinții educa­ției trupești cu Tatăl duhurilor. Deci 'duhurile' ar putea fi viețile spirituale ale creștinilor - supuse educației divine

●  O analogie între v. 25 și 28, 29 din Ioan 5 arată că binele și răul se fac, cu responsabilitate juridică, după 'auzirea glasului (și ieșirea afară)'

●  Comparând v. 25 cu v. 26 din Ioan 11 se deduce că învierea și viața privesc două clase de oameni (dintre care numai una are nevoie de înviere din pământ)

 

6. Generalizarea

●  Includerea animalelor în categoria "sufletelor" datorită constituției biologice comune cu a omului (având astfel drept la considerația umană)

●  Tratarea embrionului nenăscut ca suflet viu (având astfel drept la viață ca și copiii născuți deja)

●  Faptul de a privi copiii și femeile ca având necesități și drepturi asemănă­toare adulților și bărbaților

●  Includerea oricărei rase, limbi, etnii, etc. în lumea umană (rezultând drepturi universale)

●  Integrarea omenirii în categoria ființelor raționale care îi include pe îngeri (pe baza voinței libere)

●  Asemănarea ființelor raționale cu Dumnezeu (în ce privește viața veșnică, principiile)

●  Șirul deductiv ascendent: reguli, legi, principii, realități fundamentale (ex. litera și spiritul legii)

___________

Vezi Figures of Speech - Appendix to the Companion Bible de E. W. Bullinger