Logica în interpretare


Procedee logice folosite în interpretarea textului biblic.

word.jpg

 

 1. Identificarea

  • Din Apocalipsa 19:20 și 13:12-15 rezultă că „prorocul mincinos” este „fiara care se ridică din pământ”
  • Din Matei 12:28 și Luca 11:20 rezultă că duhul lui Dumnezeu este „degetul” lui Dumnezeu
  • Din Psalmii 16:10 și Fapte 2:27 rezultă că Șeolul din VT este Hadesul din NT
  • Din Tit 1:5 și 1:7 rezultă că bătrânii adunărilor sunt supraveghetorii (episcopii) acestora; la fel din Fapte 20:17 și 20:28
  • Din Evrei 12:22 și 12:28 rezultă că „Ierusalimul” de care s-au apropiat creștinii este Împărăția lui Dumnezeu

 

 2. Analogia (compararea asemănărilor)

  • „Degetul” descrie duhul lui Dumnezeu ca o manifestare la distanță a lui Dumnezeu, nu ca o persoană separată de Dumnezeu. Ca o forță inteligentă, controlată, nu una brută (Luca 11:20)
  • Isaac îl reprezintă pe Cristos pentru că a fost un singurul fiu al lui Avraam și oferit spre sacrificare
  • Comparând profețiile mesianice ale VT cu împlinirea lor în NT, rezultă că Isus este Cristosul profețit
  • Punând în paralel evenimentele din secolul întâi cu cele descrise în Apocalipsa, rezultă că Mesia va fi respins la venirea a doua

 

 3. Simbolismul (comparația cu un simbol)

 Metafora

Explicită

  • Dumnezeu este stânca lui Israel, fortăreața, păstorul, soarele, scutul (2 Sam. 23:3; Ps. 18:2; 23:1; 84:11)
  • Isus este pâinea vieții, lumina lumii, ușa oilor, adevărata viță (Ioan 6:48; 8:12; 10:7; 15:1)
  • Limba dulce este un pom de viață (Prov. 15:4)

Implicită (când se deduce printr-un raționament)

  • „Pământul și cerul” din Apocalipsa 20:11, care „au fugit dinaintea Lui și nu s-a mai găsit loc pentru ele”, nu pot fi literale pentru că marea există încă în versetul 13!
  • „Dreapta” din Psalmii 110:1 nu poate fi literală pentru că este „stânga” în versetul 5!

Comparația

  • Ca un măr între copacii pădurii, așa este preaiubitul meu între tineri (Cânt. 2:3)
  • Femeia frumoasă și fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc (Prov. 11:22)
  • Dar cei răi sunt ca marea înfuriată (Is. 58:20)

Hiperbola

  • Este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu (Mat. 19:24)
  • Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece nicidecum (Mat. 24:34)
  • Din o mie am găsit un om, dar o femeie n-am găsit în toate acestea (Ecl. 7:28)

Ilustrația

  • Cele aproximativ 30 de pilde sau parabole date de Isus
  • Ilustrația dată de prorocul Natan lui David (2 Sam. 12:1-14)
  • Măslinul altoit, arhitectul înțelept (Rom. 11:16-24; 1 Cor. 3:10-15)

Alegoria

  • Viața familiei lui Avraam a fost o dramă profetică (Gal. 4:22-25)
  • Cortul și templul au fost umbre ale unor realități viitoare (Evr. 10:1)
  • Potopul este o prefigurare profetică a modului în care va veni Fiul Omului (Mat. 24:37-39)
  • Distrugerea Sodomei și Gomorei sunt o asigurare pentru o salvare viitoare selectivă (Iuda 7)
  • Mesajul lui Ezechiel a conținut o simulare a asediului asupra Ierusalimului (Ezec. 4)
  • Experiențele israeliților după Exod constituie pilde din care creștinii au de învățat (1 Cor. 10:6)

Profeția (prin simboluri)

  • Viziunile din Daniel și cartea Apo­calipsa
  • Visul lui Iosif, visul lui faraon

 

 4. Inducția (stabilirea unei reguli generale sau a unui context)

   Exemple pentru regulă:

  • Din Luca 3:20, 21; 12:35-48; 17:23-37 rezultă că Luca nu a scris strict cronologic (deci și în 22:20, 21, în legătură cu prezența lui Iuda la cină)
  • Vârsta de 50-60 ani pentru căsă­torie pe timpul lui Noe, stabilită din media vârstelor consemnate în Geneza 5 (deci Noe și fiii săi căsătoriți au avut la dispoziție 40-50 de ani să lucreze la arcă)
  • Regula „simbolul A reprezintă realitatea B” - din Apocalipsa 1:20; 4:5; 17:12; 17:15; 19:8. (deci și în 20:14 „iazul de foc [simbol] este moartea a doua [realitate]”)
  • Toți oamenii credinței menționați în Evrei 11 au murit fără să primească lucrurile promise (deci și Enoh din v. 5 a murit în acest fel)
  • Supunerea sclavilor, soțiilor, tinerilor în 1 Petru 2:18; 3:1; 5:5 este relativă (deci și supunerea creștinilor față de autorități în 2:13)
  • Sensul unor cuvinte relevante din modul cum sunt folosite în Biblie și în documentele vremii (ex. dragostea agape)

   Exemple pentru context:

  • Pasajul din Matei 24:4 - 25:46 este un răspuns al lui Isus la întrebarea ucenicilor despre un semn al venirii (deci și oricare verset individual din context, ex. 24:14)
  • Predica de pe Munte din Matei, cap. 5-7, a fost adresată ucenicilor ca evrei aflați sub lege (deci și cuvintele din 6:16)

 

 5. Deducția (din regulă sau context)

Deducția din regulă. Vezi parantezele cu deducții de la punctul 4 ('Exemple pentru regulă')

Deducția din context. Presupune o raportare la context, care poate fi de tip:

Explicație

  • Matei 16:24, 25 dă de înțeles că "unii" din v. 28 ar putea fi ucenicii care ezitau să-l urmeze pe Isus la Ierusalim (cu riscul de a-și pierde temporar viața - 'de a gusta moartea')
  • În Luca 13:32 "astăzi și mâine" pot fi zilele rămase până la ieșirea lui Isus din jurisdicția lui Irod (v. 22, 33)
  • Prorocii din Efeseni 2:20 nu sunt proroci pre-creștini (3:4, 5; 4:11)
  • Lucrurile 'nemaivăzute' și 'nemaiau­zite' din 1 Corinteni 2:9 sunt binecuvân­tări spirituale de care creștinii se bucurau atunci, nu răsplata viitoare în Împărăția lui Dumnezeu (v. 8, 10)
  • „Sărutați pe Fiul ca să nu se mânie” (cine?). Cel care se mânie dacă regele instalat de el nu este recunoscut, este Tatăl (Ps. 2:5, 12)
  • Motivul aducerii focului străin pe altar a fost probabil beția (Lev. 10:1 și 9, 10)

Asociere

  • Din asocierea Hadesului cu marea rezultă că Hadesul este un mormânt simbolic comun (Apoc. 20:13)
  • Apa este tot atât de literală cât și Duhul cu care este asociată (Ioan 3:17)
  • Asocierea duhului cu puterea denotă o apropiere de sens între cei doi termeni (Luc. 1:17; Fap. 10:38)
  • Verbele a boteza, a turna, a unge, asociate cu duhul sfânt, arată că acesta este ceva impersonal

Antiteză

  • Pasajul din Evrei 2:2-4 pune în antiteză pe Cristos cu îngerii, ca vestitori ai Cuvântului. Deci Cristos nu a fost printre acești mesageri precreștini
  • Numărul 144.000 este în antiteză cu numărul nenumărabil al 'marii mulțimi'. Deci 144.000 este simbolul unui număr prestabilit, de a cărui completare depinde continuarea scenariului apocaliptic (Apoc. 7)
  • După 1000 de ani balaurul este dezlegat pentru puțin timp. Deci cei 1000 de ani menționați în context sunt un interval mare de timp, posibil chiar 1000 de ani literali (Apoc. 20:3)
  • Apocalipsa 20:15 pune în antiteză cartea vieții cu iazul de foc. Deci iazul de foc reprezintă opusul vieții, adică moartea
  • La fel sunt în antiteză viața și gheena (Mar. 9:43), viața veșnică și pedeapsa veșnică (Mat. 25:46), viața și judecata (Ioan 5:29)
  • Ceilalți morți 'n-au venit la viață' (lit. n-au trăit), asemănător primilor, care au primit nemurirea, deși posibil au înviat și/sau au trăit fizic (Apoc. 20:4-6)
  • În contrast cu regii și stăpânitorii muritori, Dumnezeu este „singurul stăpânitor”, pentru că este „singurul care are nemurirea” (1 Tim. 6:15, 16; comp. 1:17)

Paralelism

  • Botezul cu duh sfânt și botezul cu foc sunt în paralel cu grânarul pentru grâu și focul pentru pleavă (Mat. 3:11,12). Deci botezul cu foc este distrugător
  • Evrei 12:9 pune în paralel disciplinarea din partea părinților trupurilor cu disciplinarea din partea Tatălui duhurilor. Deci „duhurile” sunt viețile spirituale ale creștinilor
  • O analogie între v. 25 și 28, 29 din Ioan 5 arată că binele și răul se fac, cu responsabilitate juridică, după 'auzirea glasului (și ieșirea afară)'
  • Comparând v. 25 și 26 din Ioan 11 se deduce că învierea și viața sunt pentru două clase de oameni (dintre care numai una are nevoie de înviere la venirea lui Cristos)

 

 6. Generalizarea

  • Includerea animalelor în categoria "sufletelor" datorită constituției biologice comune cu a omului (având astfel drept la considerația umană)
  • Tratarea embrionului nenăscut ca suflet viu (având astfel drept la viață ca și copiii născuți deja)
  • Faptul de a privi copiii și femeile ca având necesități și drepturi asemănă­toare adulților, respectiv bărbaților
  • Includerea oricărei rase, limbi, etnii, etc. în rasa umană (rezultând drepturi universale)
  • Integrarea omului în categoria ființelor raționale, în care se găsește Dumnezeu (rezultând dreptul la liber arbitru și perspectiva nemuriririi)
  • Șirul integrator: reguli din legi, legi din principii, principii din adevăruri sau realități fundamentale (ex. inductiv spiritul din litera legii și deductiv litera din spiritul legii)

___________

Vezi Figures of Speech - Appendix to the Companion Bible de E. W. Bullinger