Scopul site-ului

 

Nu cred că există o expri­mare mai potri­vită a scopului pentru care cineva să afirme sau să consemneze ceva pe marginea scrierilor biblice, un exeget să explice, decât cuvintele intro­ductive ale evanghe­listului Luca:

  1. „Întrucât mulți au încercat să alcătu­iască o istori­sire a faptelor deplin crezute printre noi,
  2. aşa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari şi slujitori ai Cuvântului,
  3. „mi s-a părut bine şi mie, care am cercetat de la început toate acestea cu exactitate, să ţi le scriu în ordine […]
  4. ca să cunoști certitu­dinea lucru­rilor în care ai fost învățat.” (1:1-4, GBV)

Într-un spirit asemă­nător, artico­lele de pe acest site „cerce­tează cu exactitate” ce s-a transmis de la început referitor la Cristos, în mod deosebit înțelesul unor expresii și afirmații cu relevanță cristologică. Iminența venirii Împărăției în mesajul lui Isus și în general escatologia sunt alte teme abordate.

Materialele se reco­mandă singure ca neutre din punct de vedere confe­sional. Aceasta înseamnă că ele discută și evalu­ează critic părți ale textului biblic, nu doctrine ale unui grup religios sau altul. Scopul este ex-egeza (scoaterea sensului textului), nu impu­nerea unui sens din afară. Stilul materi­alului este concis, de demon­strație logică. De obicei,

  1. mai întâi sunt indicate varian­tele de inter­pretare (ipotezele),
  2. apoi argu­mentele și eventu­alele obiecții pentru fiecare dintre acestea și
  3. în final concluzia sau, după caz, discuția.

Nu toate argu­mentele și conclu­ziile bazate pe ele au fost verifi­cate prin expunerea la dezba­terea publică, astfel că orice obser­vație, sugestie sau critică va fi oricând bine­venită. Deși multe soluții în inter­pretare sunt inedite și au apărut din câte se pare pentru prima dată aici, nu există nicio pretenție de origi­nalitate, adevăr absolut, inspirație sau man­datare divină în legătură cu articolele de pe acest site.

study

Așa cum se vede din tema­tica arti­colelor, tipul de exe­ge­ză este pri­ma­ră, adică limi­tat la critica textu­ală, așa-zis infe­ri­oară. Aceas­ta, chiar dacă cri­ti­ca superi­oară ar putea aduce, în unele puncte, o mărturie com­ple­men­tară care să nu afecteze credi­bili­tatea textului biblic. Biblia este consi­derată inspi­rată de o influ­ență unitară și astfel tematică și coerentă.

Ce implică exegeza biblică?

Termenul exegeză vine din limba greacă de la exegeisthai („a explica, a inter­preta”), care este compus la rândul lui din ex („afară din”) și hegeisthai („a conduce, a ghida”). Astfel exegeza este în esență „o conducere sau o ghidare afară din” ceva complex.

Dicționarele definesc exegeza drept inter­pre­tarea sau expli­carea critică a unui text, în special a unui text religios. Exegeza biblică pre­supune analiza com­plexă a textului din perspec­tivă multi­dis­cipli­nară (filo­logic, gra­ma­tical, istoric, etc.).

În contrast cu apolo­getica, exegeza este prin exce­lență o inter­pretare nede­fen­sivă, în care logica este singura premisă acceptată. Un exeget nu susține nimic; el dorește doar să găsească explicații plauzi­bile. Textul supus atenției nu este inter­pretat în lumina doctri­nei, ci invers, doctrina este indusă din textele explicate indi­vidual, în contextul lor. Între exegeză și doctrină există teolo­gia scrii­torului. Exegeza este astfel rele­varea înţele­sului unui text, aşa cum a fost gândit de autorul lui.

Isus a fost un exeget al Scrip­turilor ebraice. În mod deosebit, el l-a „explicat” [exegesato] pe Dumnezeu (Ioan 1:18, NASB).

 

Este permisă citarea sau reproducerea integrală a oricărui articol, în orice format, în condițiile în care textul nu este alterat și este indicată sursa (linkul).

▲