Lexicoanele sunt dicționare speciale care includ terminologia unui anumit domeniu. Pentru cititorii Bibliei cele mai cunoscute sunt lexicoanele biblice care explică cuvintele care apar în Scriptură. Lexiconul hermeneutic de față își propune să explice la un nivel accesibil un număr de termeni specializați care sunt folosiți de erudiți în limbajul religios savant, în special în domeniul hermeneu­ticii. Fiecare cuvânt nou adăugat va fi vizibil din linkul spre lexicon (Lexicon: sinoptic = ultimul cuvânt adăugat este sinoptic).

Cuvintele sunt ordonate alfabetic și pot fi accesate din lista de mai jos.

Număr actual de cuvinte: 5.

Listă de cuvinte:

▲

cristologie • ramură a teologiei creștine care se ocupă cu studiul vieții și naturii lui Isus Cristos

Cristologia încearcă să explice cum (sau dacă) elemen­tul uman și divin coexistă în persoana lui Isus din Nazaret. De asemenea, dacă a existat o evoluție de la uman la divin în teologia bisericii. Astfel vorbim despre cristologie superioară dacă o învățătură sau un crez evidențiază divinitatea lui Isus. Și invers, de cristologie înaltă sauinferioară, dacă natura divină este diminuată sau chiar negată în favoarea naturii umane. Trinitarianismul, naște­rea virgină, preexistența și dubla natură sunt învățături care implică o cristologie superioară.

▲

escatologic • care se referă la evenimentele finale ale istoriei lumii

În teologie, escatologia este partea de doctrină referitoare la destinul final al omenirii; în creștinism venirea a doua a lui Cristos, învierea, judecata de apoi. Pupular, "sfârșitul lumii". Din grecescul eschatos însem­nând "ultim", "din urmă". Atunci când aposolul Pavel a vorbit despre "zilele din urmă" pe care le trăiau primii creștini, a folosit expresia eschatais hemeras. În Noul Testament "din urmă" apare de 52 ori și este opus lui dintâi. "Dar mulți din cei dintâi vor fi cei din urmă și cei din urmă vor fi cei dintâi" (Mat. 19:30). "Eu sunt Alfa și Omega, Cel dintâi și Cel de pe urmă" (Apoc. 22:13).

▲

exegeză • interpretare, explicare a unui text (literar, juridic, religios) din punct de vedere filologic, gramatical, istoric, etc.

Termenul exegeză vine din greacă de la exegeisthai („a explica, a interpreta”) care este compus la rândul lui din ex („afară din”) și hegeisthai („a conduce, a ghida”). Astfel exegeza este în esență „o conducere sau o ghidare afară din” ceva complex. Isus a fost un exeget al Scripturilor ebraice. El l-a "explicat" [exegeomai] pe Dumnezeu (Ioan 1:18).

▲

hermeneutică • disciplină care se ocupă cu înțelegerea și interpretarea semnelor și textelor criptice vechi; știința exegezei

În mod special în domeniul textelor religioase, hermeneu­tica (gr. hermeneutike) este teoria (sau metodologia) inter­pretării, înțelegând totalitatea regulilor gramaticale, logice, etc. care se pot aplica pentru o exegeză corectă. În acest sens hermeneutica este o ramură a teologiei care se ocupă cu principiile exegezei.

Verbul hermeneuein [a explica, a interpreta] apare în Biblie în Luca 24:27: "Și a început de la Moise și de la toți Prorocii și le-a explicat în toate Scripturile, lucrurile cu privire la el". De asemenea cu sensul de "a interpreta într-o altă limbă (a traduce)" se găsește în Ioan 1:42, 9:7 și Evrei 7:2.

▲

sinoptic • care permite o privire generală asupra unui ansamblu; ex. hartă sinoptică (DEX)

Evangheliile după Matei, Marcu și Luca sunt numite sinoptice pentru că ele adoptă o perspectivă comună (gr. sin împreună, opsis vedere) asupra vieții și activității lui Isus, spre deosebire de evanghelia după Ioan care are o abordare inde­pendentă. În timp ce scriitorii primelor trei se concentrează pe detalii biografice, Ioan insistă asupra aspectelor spirituale care transpar din cuvintele și acțiunile lui Isus. Matei, Marcu și Luca scriu la un timp când era contestată legitimitatea lui Isus ca Mesia și realitatea istorică a învierii lui, Ioan scrie la o dată târzie când creștinismul se confrunta în principal cu argu­mentele filozofice ale gnosticis­mului grec. Este posibil de asemenea ca Ioan să fi scris intenționat complementar, supli­mentând astfel materialul docu­mentar existent în celelalte evanghelii în circulație. Vezi Evangheliile sinoptice (Wikipe­dia).

▲

▲